Carpații Orientali (Răsăriteni)
Carpații Orientali reprezintă unul din marile segmente montane ale munților Carpați, și se află pe teritoriul României, Ucrainei, Slovaciei și Poloniei. Așa după cum indică și numele, Carpații Orientali se găsesc în partea estică a lanțului muntos, prezentând o varietate largă de roci, aspecte geofizice, geologice și morfologice, înălțimi, împăduriri, floră și faună.
Limite
Sunt cuprinși între limitele:
Caracteristici generale
Între aceste limite, au o serie de caracteristici ale reliefului care îi diferențiază de celelalte ramuri carpatice, cum ar fi:
b) în centru, munți alcătuiți din roci dure(predominant șisturi cristaline)
c) în est și sud, munți alcătuiți din roci sedimentare cutate (denumite „flis” = formațiune geologică specifică, alcătuită din strate sedimentare cutate)
Bogăţii: minereuri de mangan,cupru,plumb,zinc,aur,argint,cărbune,sare,ape minerale, păduri etc.
Grupe majore de munți
În Carpații Orientali se disting trei grupe majore de munți:
1. CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI BUCOVINEI
Carpații Maramureșului și Bucovinei fac parte din Grupa Nordică a Carpaților Orientali. Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza alpină.
Localizare: Sunt localizați în nordul Carpaților Orientali și sunt formați din:
Limite:
Geneză și geologie: Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza ACH2.
Sunt alcătuiți din 3 șiruri paralele de roci:
-roci vulcanice (andezite și bazaltice) în V și SV: munții Oaș, munții Gutâi și munții Țibleș,
-roci metamorfice (șisturi cristaline) în Centru: munții Rodnei, munții Suhard, munții Maramureșului și Obcina Mestecăniș,
-roci sedimentare cutate (fliș) în E: Obcina Mare, Obcina Feredeu, munții Bârgăului.
Relief
Aspecte specifice:
Diviziuni:
Clima
Hidrologie
Râuri care izvorăsc sau străbat Carpații Maramureșului și Bucovinei:
Obiective turistice
2. CARPAȚII MOLDO-TRANSILVANI
Carpații Moldo-Transilvani reprezintă grupa centrală a Carpaților Orientali și este delimitată la nord de Depresiunea Dornelor, pasul Mestecăniș și culoarul depresionar al văii Moldova iar la sud de Depresiunea Brașov și pasul Oituz.
Limite:
Localizare:
Relief:
Diviziuni:
Ape:
Clima: Face parte etajul montan.Cuprinde cele trei subtituri: alpină,montană şi climatul depresiunilor intramontane.
Vegetaţia: Cuprinde etajul coniferelor mai ales molid ,brad şi pin,etajul stejarului care cuprinde specilii de stejar şi păduri de gorun şi etajul fagului care cuprinde păduri în care predomina fagul,în amestec cu alte varietăţi de arbori şi arbuşti.În unele locuri se mai întâlneşte şi zonă alpină care cuprinde un etaj subalpin şi un etaj de pajişti alpine (cu ierburi scunde adaptate la frig şi la vânturi puternice).
Fauna:
Resurse naturale: sunt foarte dezvoltate: păduri, păşuni, fier, cupru, andezit,bazalt, argilă.
Includ şi:
Altitudini: altitudinile medii: 1300 metri, altitudinile maxime: 2100 metri.
3. CARPAȚII DE CURBURĂ
Carpații de Curbură reprezintă grupa sudică a Carpaților Orientali. În această zonă Carpații realizează cel mai mare cot din parcursul lor.
Localizare
Lista grupelor muntoase din Carpații Orientali
Această listă a celor 52 de sub-grupe montane distincte morfologic, geofizic și geografic din Carpații Orientali conține denumirea generică a sub-grupului, precum și cel mai înalt vârf al său. Sensul ales de aranjare în cadrul listei este cel orar din punctul cel mai nordic al lanțului spre cel mai sudic, și respectiv sud-estic al Carpaților Orientali.
Cele 52 de sub-grupe montane ale Carpaților Orientali
Limite
Sunt cuprinși între limitele:
- Nord: Subcarpații Beskizi din Polonia
- Est: Subcarpații Beskizi din Ucraina Podișul Moldovei și Subcarpații Moldovei
- Vest: Culoarul Michalovce-Nowy Sącz-Tarnów; Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest și Câmpia de Vest
- Sud: Subcarpații de Curbură și Valea Prahovei
Caracteristici generale
Între aceste limite, au o serie de caracteristici ale reliefului care îi diferențiază de celelalte ramuri carpatice, cum ar fi:
- altitudinile au valori mijlocii; înălțimile maxime depășesc 2000 m (în Munții Rodnei și Munții Călimani) sau se apropie de această altitudine (în Munții Ciucaș, Munții Maramureșului și Ceahlău)
- au culmi paralele, orientate pe direcția NV-SE (în nord și centru) sau „curbate” (în sud)
- sunt formați din trei fâșii paralele care reflectă alcătuirea geologică a substratului:
b) în centru, munți alcătuiți din roci dure(predominant șisturi cristaline)
c) în est și sud, munți alcătuiți din roci sedimentare cutate (denumite „flis” = formațiune geologică specifică, alcătuită din strate sedimentare cutate)
- sunt fragmentați de depresiuni numeroase (unele foarte întinse, cum ar fi depresiunile Brașovului și Maramureșului), văi și trecători
- au forme variate de relief, cum ar fi: relief vulcanic (cu cratere, conuri și platouri), îndeosebi în munții Călimani, Gurghiului și Harghitei, relief glaciar (în Munții Rodnei), un relief specific datorat rocilor (îndeosebi în masivele Ceahlău și Ciucaș)
- relief carstic cu peșteri și chei în Carpații de Curbură
Bogăţii: minereuri de mangan,cupru,plumb,zinc,aur,argint,cărbune,sare,ape minerale, păduri etc.
Grupe majore de munți
În Carpații Orientali se disting trei grupe majore de munți:
- Carpații Maramureșului și Bucovinei, sau grupa nordică
- Carpații Moldo-Transilvani, sau grupa centrală
- Carpații de Curbură, sau grupa sudică
- Grupa Nordică a Carpaților Orientali cuprinde următoarele subdiviziuni: Munții Oaș, Munții Gutâi, Munții Țibles, Munții Maramureș, Munții Suhard, Munții Bârgău, Muntii Rodnei cu cel mai inalt varf de aici, Pietrosu 2303 m, Obcinele Bucovinene ( Obcina Mestecanis, Obcina Feredeului şi Obcina Mare), Depresiunea Oaș pe râul Tur, Depresiunea Maramureș pe râurile: Tisa, Iza și Vișeu, Depresiunea Dornelor pe Bistrița, Depresiunea Campulung Moldovenesc pe Moldova, Pasul Prislop 1416 m, Pasul Șetref, Pasul Tihuța, Pasul Mestecaniș.
- În Grupa Centrală se găsesc: Munții Călimani cu varful Pietrosu de 2100 m, Munții Gurghiului, Muntii Harghita, Muntii Ciomatu, Munții Giurgeu, Munții Hășmașu Mare, Munții Ciuc, Munții Nemira, Munții Bistriței, Muntii Ceahlău, Muntii Tarcău, Muntii Stânișoarei, Munții Gosmanu, Munții Berzunți, Depresiunea Ciuc pe râul Olt, Depresiunea Giurgeu pe râul Mureș, Depresiunea Comanești pe râul Trotuș, Pasul Izvorul Mureșului, Pasul Bucin, Pasul Oituz, Pasul Tușnad.
- În Grupa Sudica sunt: Muntii Întorsurii, Munții Brețcu, Munții Bârsei formati din Postăvaru și Piatra Mare, Munții Vrancei Munții Buzăului formați din Penteleu, Siriu și Podu Calului, Munții Ciucaș, Munții Baiu, Depresiunea Brașov pe râurile Olt și Râul Negru, Depresiunea Întorsura Buzăului pe râul Buzau, Pasul Predeal, Pasul Bratocea, Pasul Oituz.
1. CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI BUCOVINEI
Carpații Maramureșului și Bucovinei fac parte din Grupa Nordică a Carpaților Orientali. Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza alpină.
Localizare: Sunt localizați în nordul Carpaților Orientali și sunt formați din:
- Munții Bârgău
- Munții Gutâi
- Munții Igniș
- Munții Lăpușului
- Munții Maramureșului
- Munții Oaș
- Obcina Feredeu
- Obcina Mare
- Obcina Mestecăniș
- Munții Rodnei
- Munții Suhard
- Munții Țibău
- Munții Țibleș
Limite:
- N - granița cu Ucraina
- S - Depresiunea Dornelor (râul Bistrița Aurie) și depresiunea Câmpulung Moldovenesc (râul Moldova) peste pasul Mestecăniș (1096 m)
- E - Podișul Sucevei
- V - Dealurile de Vest, Câmpia de Vest și Depresiunea Colinară a Transilvaniei,
Geneză și geologie: Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza ACH2.
Sunt alcătuiți din 3 șiruri paralele de roci:
-roci vulcanice (andezite și bazaltice) în V și SV: munții Oaș, munții Gutâi și munții Țibleș,
-roci metamorfice (șisturi cristaline) în Centru: munții Rodnei, munții Suhard, munții Maramureșului și Obcina Mestecăniș,
-roci sedimentare cutate (fliș) în E: Obcina Mare, Obcina Feredeu, munții Bârgăului.
Relief
Aspecte specifice:
- culmi paralele pe direcția NV - SE, curbate în partea de sud
- prezența Obcinelor
- altitudini de peste 2000 metri: vârful Pietrosul Rodnei, Munții Rodnei (2303 m), vârful Ineu, Munții Rodnei (2279 m), etc.
- foarte fragmentați de depresiuni, văi și trecători
- depresiunile intramontane sunt localizate la înălțimi de peste 500 m
- au o depresiune intramontană mare: Depresiunea Maramureșului, închisă spre S și SV de munții vulcanici
- relief glaciar în Munții Rodnei
- relief carstic pe ramura sudică a Munților Rodnei și Suhard
- cel mai înalt pas din Carpații Românești: Pasul Prislop - 1416 m.
Diviziuni:
- Munți vulcanici: Munții Oaș, Munții Gutâi și Munții Țibleș,
- Munți cristalini: Munții Maramureșului, Munții Rodnei, Munții Suhard, Obcina Mestecăniș
- Fliș: Obcina Feredeu, Obcina Mare, Munții joși ai Bârgăului.
- Depresiuni: Depresiunea Oaș, Depresiunea Maramureș, Depresiunea Dornelor, Culoarul Câmpulung - Gura Humorului
- Pasuri: Pasul Prislop, Pasul Neteda, Pasul Rotunda, Pasul Șetref, Pasul Tihuța, Pasul Huta, Pasul Ciumârna,
Clima
- influențe climatice oceanice în vest și influențe climatice scandinavo-baltice în rest.
- vânturi: crivățul și vânturile de vest.
- precipitații: 800 – 1200 mm/an.
- temperatura medie anuală: 6 - 0 grade.
- nuanțe climatice: etaj de climă alpin (peste 1800 m).
Hidrologie
Râuri care izvorăsc sau străbat Carpații Maramureșului și Bucovinei:
- Bistrița Aurie,
- râul Someșul Mare,
- râul Crisului
- Bistrița Ardeleană,
- râul Iza (Valea Izei)
- râul Moldova,
- râul Moldovița,
- Dorna,
- râul Tisa.
Obiective turistice
- Bisericile de lemn din Maramureș
- Bisericile pictate din nordul Moldovei
- Maramureș
- Valea Izei
2. CARPAȚII MOLDO-TRANSILVANI
Carpații Moldo-Transilvani reprezintă grupa centrală a Carpaților Orientali și este delimitată la nord de Depresiunea Dornelor, pasul Mestecăniș și culoarul depresionar al văii Moldova iar la sud de Depresiunea Brașov și pasul Oituz.
Limite:
- N - Depresiunea Dornelor,Depresiunea Câmpulung
- S - Depresiunea Braşov,Valea râului Oituz
- E - Subcarpaţii Moldovei
- V - Depresiunea Transilvaniei
Localizare:
- partea central-estică a României
- partea centrală a Carpaţilor Orientali.
Relief:
- în vest munţi vulcanici Călimani,Gurghiu şi Harghita.
- în est este fâşia de roci sedimentare (fliş) peste care se suprapun Munţii:Giumalău,Rarău,Stânişoarei,Ceahlău,Goşmanu,Tarcău,Nemirei.
- în centru se întâlneşte fâşia de roci dure (şisturi cristaline),peste care se suprapun munţii:Bistriţei,Giurgeu,Hăşmaşu Mare,Ciuc.
- au direcţie NV-SE;
- înălţimile coboară de la Nord spre Sud şi de la Vest la Est
Diviziuni:
- Munţi: Călimani,Gurghiu,Harghita, Stânişoara,Goşmanu,Berzunt,Persani,Baraolt,Bodoc
- Depresiuni: Gheorgheni,Ciuc,Comăneşti
- Pasuri: Tulgheş,Bicaz ,Chimeş ,def.Topliţa-Deda, Zugreni,Toance.
Ape:
- Râuri: Târnava Mică,Târnava Mare(Mureş),Bistricioara,Bicaz, Trotuş(Bistriţa);
- Lacuri: vulcanice-Sf. Ana, de baraj natural-Lacul Roșu, de acumulare-Izvorul Muntelui
Clima: Face parte etajul montan.Cuprinde cele trei subtituri: alpină,montană şi climatul depresiunilor intramontane.
Vegetaţia: Cuprinde etajul coniferelor mai ales molid ,brad şi pin,etajul stejarului care cuprinde specilii de stejar şi păduri de gorun şi etajul fagului care cuprinde păduri în care predomina fagul,în amestec cu alte varietăţi de arbori şi arbuşti.În unele locuri se mai întâlneşte şi zonă alpină care cuprinde un etaj subalpin şi un etaj de pajişti alpine (cu ierburi scunde adaptate la frig şi la vânturi puternice).
Fauna:
- în etajul coniferelor se găsesc specii faunistice mai deosebite, mai deopsebite sunt ursul brun, cocoşul de munte,cerbul şi râsul.
- în etajul stejarului fauna cuprinde specii de mamifere, reptile şi păsări specifice.
- în etajul fagului fauna include specii de mamifere(veveriţă, jder,mistreţ,lup),reptile,păsări.
- fauna alpină este mai săracă în specii mari,cea mai spetaculoasă fiind capra neagră.
Resurse naturale: sunt foarte dezvoltate: păduri, păşuni, fier, cupru, andezit,bazalt, argilă.
Includ şi:
- sulful – în munţii Călimani;
- cuprul – pe valea Bistriţei,la fundul Moldovei,Leşu Ursului,Crucea şi în munţii Hăşmaş;
- mineralizaţiile complexe- la Tarnita;
- cărbunele brun- în Depresiunea Comăneşti;
- petrolul – la contactul cu Subcarpaţii(Moineşti);
- ape minerale- sunt valorificate la Borsec,Băile Tuşnad şi Slănic Moldova.
Altitudini: altitudinile medii: 1300 metri, altitudinile maxime: 2100 metri.
3. CARPAȚII DE CURBURĂ
Carpații de Curbură reprezintă grupa sudică a Carpaților Orientali. În această zonă Carpații realizează cel mai mare cot din parcursul lor.
Localizare
- La nord - Depresiunea Brașovului și râul Oituz
- La est - Subcarpații Curburii
- La sud - Subcarpații Curburii
- La vest - Valea Prahovei
Lista grupelor muntoase din Carpații Orientali
Această listă a celor 52 de sub-grupe montane distincte morfologic, geofizic și geografic din Carpații Orientali conține denumirea generică a sub-grupului, precum și cel mai înalt vârf al său. Sensul ales de aranjare în cadrul listei este cel orar din punctul cel mai nordic al lanțului spre cel mai sudic, și respectiv sud-estic al Carpaților Orientali.
Cele 52 de sub-grupe montane ale Carpaților Orientali
- Munții Oașului - cel mai înalt vârf, 823 m, Vârful Piatra Bixadului
- Munții Igniș - cel mai înalt vârf, 1.307 m, Vârful Igniș
- Munceii Băii Mari - cel mai înalt vârf, 889 m, Vârful Măgura Mare
- Munții Gutâi - cel mai înalt vârf, 1.443 m, Vârful Gutâiul Mare
- Munții Lăpușului - cel mai înalt vârf, 1.353 m, Vârful Văratecu
- Munții Țibleș - cel mai înalt vârf, 1.840 m, Vârful Bran
- Munții Maramureșului - cel mai înalt vârf, 1.957 m, Vârful Farcău
- Munții Râpei - cel mai înalt vârf, 1.937 m, Vârful Pop Ivan
- Munții Rodnei - cel mai înalt vârf, 2.303 m, Vârful Pietrosul Rodnei
- Munții Bârgău - cel mai înalt vârf, 1.611 m, Vârful Heniul Mare
- Munții Suhard - cel mai înalt vârf, 1.932 m, Vârful Omu
- Munții Țibău - cel mai înalt vârf, 1.651 m, Vârful Țapul Mare
- Obcina Brodinei - cel mai înalt vârf, 1.307 m, Vârful Poiana Săcălești
- Obcina Mestecănișului - cel mai înalt vârf, 1.588 m, Vârful Lucina
- Obcina Feredeului - cel mai înalt vârf, 1.494 m, Vârful Vâju Mare
- Obcina Curmăturii - cel mai înalt vârf, 1.090 m, Vârful Chicera Neagră
- Obcina Moldoviței - cel mai înalt vârf, 1.207 m, Vârful Bobeica
- Obcina Mare - cel mai înalt vârf, 1.224 m, Vârful Sihloaia
- Obcina Humorului - cel mai înalt vârf, 807 m, Vârful Cacica
- Munții Rarău - cel mai înalt vârf, 1.651 m, Vârful Rarău
- Munții Giumalău - cel mai înalt vârf, 1.858 m, Vârful Giumalău
- Munții Călimani - cel mai înalt vârf, 2.100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor
- Munții Bistriței - cel mai înalt vârf, 1.859 m, Vârful Budacu
- Munții Stănișoarei - cel mai înalt vârf, 1.530 m, Vârful Bivolul
- Masivul Ceahlău - cel mai înalt vârf, 1.907 m, Vârful Ocolașul Mare
- Munții Giurgeu - cel mai înalt vârf, 1.545 m, Vârful Prisica
- Munții Hășmaș - cel mai înalt vârf, 1.792 m, Vârful Hășmașul Mare
- Munții Gurghiu - cel mai înalt vârf, 1.776 m, Vârful Saca Mare
- Munții Tarcău - cel mai înalt vârf, 1.664 m, Vârful Grindușu
- Masivul Goșmanu - cel mai înalt vârf, 1.442 m, Vârful Cracu Geamăna
- Munții Berzunț - cel mai înalt vârf, 984 m, Vârful Berzunt
- Munții Ciucului - cel mai înalt vârf, 1.553 m, Vârful Noșcolat și Vârful Șoiu
- Munții Nemira - cel mai înalt vârf, 1.649 m, Vârful Nemira Mare
- Munții Bodoc - cel mai înalt vârf, 1.241 m, Vârful Cărpiniș
- Munții Ciomatu - cel mai înalt vârf, 1.301 m, Vârful Ciomatu Mare
- Munții Harghita - cel mai înalt vârf, 1.801 m, Vârful Harghita Mădăraș
- Munții Baraolt - cel mai înalt vârf, 1.019 m, Vârful Havad
- Munții Perșani - cel mai înalt vârf, 1.104 m, Vârful Cetății
- Masivul Măgura Codlei - cel mai înalt vârf, 1.292 m, Vârful Măgura Codlei
- Munții Vrancei - cel mai înalt vârf, 1.785 m, Vârful Goru
- Munții Penteleu - cel mai înalt vârf, 1.772 m, Vârful Penteleu
- Munții Întorsurii - cel mai înalt vârf, 1.222 m, Vârful Pilișca
- Masivul Ivănețu - cel mai înalt vârf, 1.191 m, Vârful Ivănețu
- Munții Podu Calului - cel mai înalt vârf, 1.439 m, Vârful Podu Calului
- Munții Siriu - cel mai înalt vârf, 1.663 m, Vârful Mălâia
- Munții Monteoru cel mai înalt vârf, 1.345 m, Vârful Monteoru
- Munții Tătaru - cel mai înalt vârf, 1.477 m, Vârful Tătaru Mare
- Masivul Ciucaș - cel mai înalt vârf, 1.954 m, Vârful Ciucaș
- Munții Grohotișului - cel mai înalt vârf, 1.768 m, Vârful Grohotișul
- Munții Baiului - cel mai înalt vârf, 1.923 m, Vârful Neamțu
- Munții Piatra Mare - cel mai înalt vârf, 1.844 m, Vârful Piatra Mare
- Masivul Postăvarul - cel mai înalt vârf, 1.804 m, Vârful Cristianu Mare