Carpaţii Occidentali (De Apus)
Carpații Occidentali, alături de Carpații Orientali și Carpații Meridionali reprezintă una dintre cele trei grupe mari muntoase ale României.
Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică (la vest, deci occidentali ca poziție) față de Depresiunea colinară a Transilvaniei, care reprezintă simultan și limita lor estică, respectiv față de Culoarul Timiș-Cerna pentru Munții Banatului grupul sudic al Occidentalilor.
Carpații Occidentali se desfășoară între Dunăre, Barcău și Someș. Au o altitudine maximă de 1849 m în Munții Bihor, Vârful Curcubăta Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de bază ale acestora. Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un adevărat "mozaic petrografic" (fliș, șișturi cristaline, calcare, roci eruptive, roci metamorfice).
Limite:
Bogăţii: minereu de fier,aur,argint,curpu,roci de construcţie etc.
În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți:
1. Munţii Apuseni
2. Munţii Poiana Ruscă
3. Munţii Banatului
Depresiuni intramontane (de la sud la nord):
Pasuri și trecători:
Chei:
Obiective turistice:
Petrografie
În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii.
Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline.
În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șișturi cristaline, respectiv Munții Aninei alcătuiți din calcare.
Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali
Această listă a celor 18 de sub-grupe montane distincte morfologic, geofizic și geografic din Carpații Occidentali conține denumirea generică a sub-grupului, precum și cel mai înalt vârf al său. Sensul ales de aranjare în listă este cel orar din punctul cel mai de sud al lanțului spre cel mai de nord al Carpaților Occidentali.
Subgrupe
Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică (la vest, deci occidentali ca poziție) față de Depresiunea colinară a Transilvaniei, care reprezintă simultan și limita lor estică, respectiv față de Culoarul Timiș-Cerna pentru Munții Banatului grupul sudic al Occidentalilor.
Carpații Occidentali se desfășoară între Dunăre, Barcău și Someș. Au o altitudine maximă de 1849 m în Munții Bihor, Vârful Curcubăta Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de bază ale acestora. Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un adevărat "mozaic petrografic" (fliș, șișturi cristaline, calcare, roci eruptive, roci metamorfice).
Limite:
- N: Valea Somesului
- S: Dunarea
- E: Culuarul Timis- Cerna
- V: Dealurile de V si Campia de V
Bogăţii: minereu de fier,aur,argint,curpu,roci de construcţie etc.
În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți:
- Munții Apuseni la nord de Mureș
- Munții Poiana Ruscă, situați central, la sud de Mureș,
- Munții Banatului, în colțul sud-vestic al României și la sud de Timiș.
1. Munţii Apuseni
- între Valea Mureşului şi Valea Barcăului;
- culmi muntoase: M-ţii Bihorului (Vf. Bihor 1849 m),M-ţii Zarandului,M-ţii Metaliferi,M-ţii Plopişului,M-ţii Meseş,etc.
2. Munţii Poiana Ruscă
- între Valea Mureşului şi Valea Bistrei;
- zăcăminte de fier şi marmură.
3. Munţii Banatului
- între Dunăre şi Timiş;
- cuprind munţii: Semenic,Almăjului,Aninei etc.
- Depresiunea Almăjului;
- Dunărea formează cel mai lung defileu (vale cu pereţi abrupţi) din Europa.
Depresiuni intramontane (de la sud la nord):
- Depresiunea Almăjului (Bozovici) pe valea râului Nera;
- Depresiunea Caraș-Ezeriș, pe valea râului Caraș;
- Depresiunea Zarandului, pe valea râului Crișul Alb;
- Depresiunea Beiuș, pe valea râului Crișul Negru;
Pasuri și trecători:
- Pasul Domașnea (sau Poarta Orientală), în Culoarul Timiș-Cerna;
- Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, in Culoarul Bistriței;
- Pasul Ciucea, pe Crișul Repede, între munții Vlădeasa și Plopiș;
- Defileul Mureșului;
- Culoarul Timiș-Cerna;
- Culoarul Bistrei.
Chei:
- Cheile Turzii
- Cheile Nerei
- Cheile Carașului
- Cheile Minișului
Obiective turistice:
- Cheile Turzii (M-ţii Trascăului)
- Peştera Urşilor (M-ţii Bihorului)
- Peştera Scărişoara (prezenţa unui gheţar)
- Stâna de Vale etc.
Petrografie
În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii.
Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline.
În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șișturi cristaline, respectiv Munții Aninei alcătuiți din calcare.
Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali
Această listă a celor 18 de sub-grupe montane distincte morfologic, geofizic și geografic din Carpații Occidentali conține denumirea generică a sub-grupului, precum și cel mai înalt vârf al său. Sensul ales de aranjare în listă este cel orar din punctul cel mai de sud al lanțului spre cel mai de nord al Carpaților Occidentali.
Subgrupe
- Munții Almaj (sau Almajului) - cel mai înalt vârf, 1.224 m, Vârful Svinecea Mare
- Munții Locvei - cel mai înalt vârf, 735 m, Vârful Corhanul Mare
- Munții Semenic - cel mai înalt vârf, 1.447 m, Vârful Piatra Goznei
- Munții Aninei - cel mai înalt vârf, 1.160 m, Vârful Leordiș
- Munții Dognecei - cel mai înalt vârf, 617 m, Vârful Culmea Poeții
- Munții Poiana Ruscă - cel mai înalt vârf, 1.382 m, Vârful Padeș
- Munții Trascău - cel mai înalt vârf, 1369 m, Vârful Dambău
- Munții Metaliferi - cel mai înalt vârf, 1.437 m, Vârful Poienița
- Munții Zarand - cel mai înalt vârf, 836 m, Vârful Drocea
- Munții Codru-Moma - cel mai înalt vârf, 1.112 m, Vârful Pleșu
- Masivul Găina - cel mai înalt vârf, 1.486 m, Vârful Găina
- Munții Bihor - cel mai înalt vârf, 1.849 m, Vârful Curcubăta Mare
- Masivul Muntele Mare - cel mai înalt vârf, 1.826 m, Vârful Muntele Mare
- Munții Gilău - cel mai înalt vârf, 1.475 m, Vârful Chicera Comării
- Masivul Vlădeasa - cel mai înalt vârf, 1.836 m, Vârful Vlădeasa
- Munții Pădurea Craiului - cel mai înalt vârf, 1.027 m, Vârful Hodrâncușa
- Munții Meseș - cel mai înalt vârf, 996 m, Vârful Măgura Priei
- Munții Plopiș (sau Munții Șes) - cel mai înalt vârf, 918 m, Vârful Măgura Mare